Mai de mult îți spuneam într-un articol că trecutul în Cluj a fost cel puțin la fel de exciting precum e și prezentul în acest oraș. Și într-adevăr, am abordat, documentat și descris trecutul, însă n-am vorbit mai deloc despre ce anume face astfel încât prezentul să fie atât de exciting. Din punctul nostru de vedere, este vorba despre viața de care debordează Clujul în toate sferele sale – implicit atunci când vine vorba despre reconvertirea unor clădiri de altădată într-o inovație adaptată la prezent și la nevoile actuale ale clujenilor.

Așa, ne-am apucat de documentat și-am fost surprinși să vedem ce forme interesante au luat clădirile Clujului de altădată. Sumarizat, Grajdurile Imperiale din Cluj au devenit spațiile de birouri Stables, fostele hale ale fabricii de mobilă Libertatea au fost reabilitate sub forma Liberty Technology Park, fosta fabrică Flacăra s-a transformat în clădire de birouri (Nagarro) și fostul depozit Prodvinalco (H33) a fost reconvertit în Social Innovation Hub. Care-a fost parcursul lor am notat mai jos.

1.     Grajdurile Imperiale din Cluj au devenit spațiile de birouri Stables

Grajdurile Imperiului Austro-Ungar – cu o vechime de aproximativ 200 de ani – care au găzduit în trecut și o fabrică românească de textile, au fost transformate în urma unei investiții de 750.000€. N-au fost transformate oricum, ci într-un un nou concept de serviced office, un spațiu de coworking premium destinat antreprenorilor și companiilor care caută: a. un spațiu de birouri moderne, b.  o comunitate și c. un mix de servicii competitiv. Și exact asta e ceea ce Stables oferă pe cuprinsul suprafeței sale de 1.000 mp prin faptul că reprezintă a companion, not just a company. Astfel, Stables face parte din proiectul Record Park al dezvoltatorului imobiliar Speedwell şi care, împreună cu The Office, formează cel mai mare hub de business din Cluj-Napoca.

Denumirea Stables accentuează tocmai îmbinarea dintre clădirea istorică și noul spațiu amenajat în stil art-deco, și o spune chiar și principalul acționar al Stables, Christophe Weller, într-un interviu acordat publicației Wall-Street, atunci când afirmă faptul că: „Prin amenajarea acestui spațiu, ne-am dorit să păstrăm un echilibru între istorie și prezent.” Iar pentru a păstra amprenta istorică a clădirii, s-au conservat elemente definitorii precum stâlpii de fontă, învelișul de cărămidă sau bârnele din lemn. Dar ceea ce ancorează spațiul de co-working Stables în noutatea prezentului este faptul că proiectul include, pe lângă spațiile de co-working, spaţii rezidenţiale și funcţii de retail precum un resturant, o piscină deschisă cu acoperiş retractabil în cadrul unui club sportiv, o grădiniţă, o cafenea şi un cabinet stomatologic, dar şi un supermarket.

Spațiul de co-working este, acum, împărțit într-un parter și etaj, oferind comunității formate în jurul său nu numai un spațiu ofertant de networking, ci și o bucătărie, lounge, acces la grădină interioară, un centru de conferințe, 40 de locuri de hot-desking, birouri dedicate și birouri private. În plus, le oferă acestora și restul elementelor de care depinde calitatea unui spațiu de lucru complet: pază, parcare subterană, control acces atât pentru intrarea în spațiu, cât și pentru birourile închise, recepție și serviciul de protocol, birotică, imprimantă și scanner, o bucătărie modernă, apă și cafea. Și asta nu-i totul, fiindcă Stables pune la dispoziția lor și o soluție de acces facil la spațiul de co-working ai membrilor clubului care vin din afara orașului; în acest sens, ei au încheiat un contract cu un hotel cunoscut situat în apropiere, la 5 minute de locația Stables și la 10 minute de mers pe jos de centru.

Dar cel mai important fapt care-i motivează pe majoritatea membrilor Stables să aleagă acest spațiu de co-working constă în faptul că Stables oferă accesul la un mix de comunitate.“Ce ne dorim noi este ceea ce oferim. Vrem să fim spațiul în care afacerile găsesc cel mai bun mediu pentru a-și atinge toate obiectivele. Pentru a reuși acest lucru, noi stăm la dispoziția lor,” se descrie echipa Stables pe site-ul lor. Dacă și tu ești în căutarea unui astfel de mediu în care să lucrezi și-n care să te dezvolți în timp ce lucrezi (nu doar profesional, ci și personal), get in touch. Și experimentează și tu atmosfera fostelor grajduri Imperiale din Cluj transformate în Stables, la fel ca și ceilalți 35% membrii care au ocupat deja spațiul pus la dispoziție de către Stables începând din septembrie 2020, de când spațiul acestora s-a deschis oficial.

2.     Fostele hale ale fabricii de mobilă Libertatea au fost reabilitate sub forma Liberty Technology Park

În 2012, când s-a anunțat public faptul că afaceristul Ion Sturza inițiază cel mai important proiect de reabilitare a unei clădiri istorice la Cluj, nu ne așteptam ca fostele hale ale fabricii de mobile Libertatea să fie transformate în primul parc tehnologic din România – dar au fost. Și de atunci încoace, inițiativa reușește să ne impresioneze constant. După cum se descrie însăși echipa din spatele acestui parc, „Liberty Technology Park este habitatul tech ideal, definit de constrastul dintre vechi și nou.” Dar procesul prin care aceasta a ajuns să fie transformată n-a fost ușor și, cu certitudine, a fost costisitor – cu atât mai mult cu cât vorbim despre unul dintre cele mai importante proiecte de reabilitare a unor clădiri istorice dezvoltate în România în 2013.

Principala problemă de care s-au lovit investitorii a constat în necesitatea adaptării la anumite standarde eco în contextul dezvoltării unor proiecte noi. Fapt care a necesitat acordarea unei atenții deosebite etapei de termoizolare a clădirii, care a impus protejarea unei clădiri de patrimoniu industrial. Și pentru că nu s-a dorit realizarea unei intervenții asupra fațadei de cărămidă aparentă fabricii, s-a recurs la termoziolarea interiorului acestuia. De fapt, ca un fun fact, așa se face că pentru termoizolarea acestei clădiri a fost folosit același material precum cel utilizat pentru termoizolarea sediului Consiliului Europei, o lucrare care a trebuit să respecte cele mai noi standarde de mediu și calitate în construcții ale Uniunii Europene și să mențină intacte detaliile arhitecturale ale fațadei fostului Palat Rezidențial din Bruxelles.

credit foto: Dacian Groza

Astfel, în urma unei investiții de 26 milioane de € în 7.000 mp de birouri și nu numai, începând din 2013, Liberty Technology Park oferă: 8 clădiri de birouri eco oferind spații office alături de zone destinate organizării de evenimente, săli de conferințe, o zonă de leisure ce include un restaurant cu terasă, o cafenea, spații verzi amenajate, grădini interioare și o zonă de retail și îngrijire medicală. Pe lângă acestea, Liberty Technology Park îți mai pune la dispoziție și Liberty Event Venue ce constă în Liberty Conference Room și Liberty Meeting Room, respectiv facilități sportive care include atât o sală de fitness, cât și un teren de sport multifuncțional.

După cum o spun ei, „gândește-te la un loc în care mai multe companii din domeniile IT&C și R&D dezvoltă, conectează, angrenează și încurajează oameni motivați și idei creative într-un flux perpetuu de dezvoltări inovatoare. […] Suntem un ecosistem dinamic pentru companii locale și internaționale alimentat de acea viziune aparte care face ca ideile să prindă viață și afacerile să prospere.” Dacă-ți dorești și tu să fii parte din comunitatea acestora de oameni motivați care inovează constant, contactează-i – ei îți stau la dispoziție pentru a te ajuta și pentru a găsi soluții în timp util.

3.     Fosta fabrică Flacăra s-a transformat în Binarium

Fun fact: Clădirea Binarium, odată reconvertită din fosta fabrică Flacăra, a devenit prima clădire din România câștigătoare a calificativului de outstanding la BREEAM Awards 2019 și nominalizată din nou pentru BREEAM Awards 2020. Credem că e safe să spunem că se observă schimbări majore din 1994, de când pe locul de astăzi al clădirii Binarium se afla fabrica Flacăra al cărei obiectiv de activitate consta în producţia de uniforme militare, și, ulterior de confecţii pentru bărbaţi, femei şi copii. Dar începutul acestor schimbări a fost în 2014, atunci când vechea clădire portocalie a fost preluată de către cunoscuta companie de IT, Nagarro, care a hotărât să își dezvolte propriile birouri aici – și asta-i ceea ce a rezultat. Doar că până atunci, fosta fabrică Flacăra a mai suferit niște transformări interesante în decursul timpului.

În 2008, de exemplu, Societatea Flacăra se divizase, utilajele au fost preluate de producătorul de lenjerie Jolidon, iar activele imobiliare au fost vândute unei companii străine, cunoscută sub numele de LBBW Immobilien. Astfel, în perioada 2008 – 2009, aceștia au trasat niște planuri care transformau fosta fabrică Flacăra într-un ansamblu cu funcțiuni mixte și clădiri care ajungeau, teoretic, la 20 de etaje. Dar, din cauza crizei imobiliare care a lovit piața la vremea respectivă, planurile acestora n-au ajuns să se concretizeze. Și, ca rezultat, clădirea fostei fabrici Flăcara a ajuns să găzduiască, pentru o perioadă de timp, pe chirii mici, o serie de chiriași din rândul meșterilor și artiștilor care își amenajaseră acolo ateliere proprii. Dar în 2014, terenul fabricii a fost preluat de către Cornelius Brody și Octav Chicinaș, care i-au angajat pe Dico și Țigănaș pentru a gândi noul proiect al clădirii Binarium.

Scopul lor a fost acela de a aduce împreună, într-o singură clădire, toate cele trei birouri ale IQuest pe care le aveau până în momentul respectiv răsfirate peste tot prin oraș. Echipa de arhitecți și structuriști Dico și Țigănaș au dezvoltat proiectul imobiliar parcurgând următorii pași: 1. reabilitarea, reconversia și etajarea clădirii vechii fabrici, 2. transformarea sa în imobil de birouri și servicii, 3. construirea de noi clădiri, pe același teren. Astfel, fosta fabrică Flacăra a fost nu doar transformată, ci și extinsă cu ajutorul a două aripi complet noi astfel încât să includă o serie de spații publice în interior împreună cu o grădină deschisă atât angajaților, cât și vecinilor, dar și trecătorilor. Așa se face că acum, clădirea Binarium are 1.800 mp pe fiecare etaj și permite, la fiecare nivel, acomodarea a 200 de persoane diferite. Și, după cum afirmă chiar Dico și Țigănaș, în timp ce primele două stadii ale proiectului au fost finalizate cu succes, cel de-al treilea este work in progress, urmând să fie finalizat în curând.

Fiindcă principalii beneficiari ai clădirii de birouri Binarium sunt angajații companiilor de IT care activează acolo, atâta timp cât nu lucrezi la ei, nu te putem încuraja să-i vizitezi – dar te putem încuraja să te relaxezi în grădina lor special dezvoltată și pentru trecători în timp ce admiri arhitectura impresionantă a clădirii în care ei lucrează. Hint: o să-ți dorești să o vezi, nu degeaba Dico și Țigănaș au fost incluși în topul celor 100 arhitecți ai anului 2019 în urma dezvoltării sale. Și, totodată, nu degeaba a câștigat această clădire, pe lângă premiul BREEAM, și titlul de Green Building Project of The Year 2017 plus… multe alte premii.

4.     Fostul depozit Prodvinalco (H33) a fost reconvertit în Social Innovation Hub

În 2017, fostul depozit al Prodvinalco de pe str. Horea, nr. 33 devenise un spațiu industrial scos spre vânzare. Până atunci, însă, a avut diferite roluri: fabrică de spirt, ulterior secție de producție a coniacului, iar mai apoi depozit. Până când a ajuns să fie închiriat mai multor entități și, eventual a fost scos spre vânzare. Dar lucrurile au luat o întorsătură interesantă în momentul în care, în acelaș an, Asociația Urbannect a transformat întregul spațiu de 2800 mp – care a primit atunci numele de H33 – în spațiu pentru creativi.

Atunci, într-un weekend, H33 s-a transformat dintr-un loc lipsit de viață și energie într-un hub inovativ căruia artele, artiștii și publicul i-au dat viață. Atunci a avut loc evenimentul Art & Fun Days, eveniment prin care Asociația Urbannect a transformat un spațiu fost industrial, într-un loc de întâlnire și socializare în care artele să se conecteze cu publicul. Ca urmare, la această întâlnire au fost prezente arta plastică, fotografia, performance-ul, arta dramatică, arhitectura, designul, muzica și video art-ul. Acela a fost doar un demo prin care Asociația Urbannect și-a propus să arate ce ar putea însemna ca acest spațiu să aibă o funcționalitate culturală.

Însă, n-a durat mult până când demo-ul s-a transformat în Social Innovation Hub. Rezultatul? Un tărâm de basm – după cum l-a și descris arhitectul Dan Clinici într-un interviu acordat publicației Transilvania Reporter: „Vrem să ajutăm oamenii să înțeleagă că un astfel de spațiu poate să devină, cu puțină imaginație, chiar și pentru scurt timp, un «tărâm de basm»”. Și dacă faci și tu o vizită depozitului H33 pentru a admira ceea ce înseamnă Social Innovation Hub, promitem că… cu greu o să mai pleci de-acolo – mai ales după ce admiri îndelung pictura murală Omul Micro-Macro-Cosmos. By the way, îți sugerăm să nu pierzi ocazia de a-l vedea cât mai curând posibil.

Pentru că nu peste foarte mult timp, vom fi nevoiți să ne luăm adio de la Omul Micro-Macro-Cosmos, acum că în luna septembrie, proiectul Prodvinalco a fost avizat astfel încât să aibă, conform spuselor autorităților, o formă mai bună, care nu generează nici aglomerație și nici disconfort vecinătăților. Astfel, în locul acestui real exemplu de cum se poate transforma un spațiu, cunoscut deocamdată ca H33, compania Prodvinalco dorește construirea unui ansamblu mixt de locuințe și spații cu altă destinație precum funcțiuni medicale – și se propune ca acestea să aibă o înălțime de subsol, parter, trei etaje și mansardă. Mai mult decât atât, s-a renunțat la accesul auto din strada Horea, pe gangul îngust și s-a propus ca accesul să se facă din strada Crișan la viitorul imobil de locuințe plus funcțiuni medicale. Ca rezultat, spațiul ce găzduiește omul Micro-Macro-Cosmos urmează să fie transformat într-un imobil mixt cu 52 de apartamente, spații medicale și 5 niveluri de subsol.

Iar inovația în Cluj nu se oprește aici cu atât mai mult cu cât alte două lucrări de reconvertire ale unor clădiri din Cluj sunt work in progress. Un prim exemplu constă în faptul că momentan se dorește unificarea vechii Case de Modă și a Băncii Transilvania cu scopul de a crea, pe strada George Barițiu, un hub destinat cercetării și inovării. Acest lucru a fost făcut posibil de către achiziționarea făcută de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a acestor două clădiri – oportunitate care le dă acestora șansa de a-și extinde considerabil spațiul pe care îl pun la dispoziție studenților lor. Scopul acestuia va fi acela de a întări legăturile dintre mediul universitar și mediul de afaceri. De fapt, există și niște imagini care simulează cum vor arăta aceste clădiri de îndată ce vor fi reconvertite, și anume: va exista un showroom care va funcționa în fostul showroom de modă de la parterul clădirii și un centru de conferințe ce include o cameră mare, două camere laterale, holuri și alte anexe la ultimul etaj.

Iar un al doilea exemplu se referă la clădirea-ruină de la Colina care va fi modernizată și transformată în Academie de Muzică – după ce, inițial, se dorea ca această clădire să fie transformată într-un nou spital de urgență în cartierul Mănăștur. Însă, lucrările la construirea acestuia au început în 1995 și s-au abandonat după numai un an. Apoi, în 2005 s-a încercat realizarea pe același teren a Centrului Cultural Transilvania, care trebuia să includă Academia de Muzică, Liceul de Muzică şi Filarmonica de Stat „Transilvania” dar nici acest demers nu a fost finalizat. În 2006 s-a dorit transformarea acestei clădiri în sediul Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă” şi Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din municipiul Cluj-Napoca – dar și această inițiativă a fost fără succes. Ulterior, în 2013, s-a sugerat reîntoarcerea la ideea realizării unui spital, de această dată unul pentru copii, dar și această inițiativă a fost abandonată. Până acum când, în 2019, Guvernul României a adoptat, în sfârșit, o hotărâre prin care se promite transformarea acesteia în Academie de Muzică.

Astfel că, acum când lucrările pentru reconvertirea acestor clădiri sunt deja up and going, și noi ne declarăm nerăbdători să vedem cum o să se mai schimbe lucrurile în continuare. Nu-i așa că până și viitorul în Cluj ni se arată exciting?