Cred că în sfârșit văd capătul listei cu localuri noi din oraș. După aproximativ 3 articole și 4 luni în care am căutat disperată timp ca să le pot trece pragul tuturor, doar de dragul hashtag-ului #petestate. Bineînțeles, sunt absolut sigură de faptul că în timp ce eu mă bucur de victoria mea, într-un colț al Clujului cineva mai deschide un local doar de dragul de-a mă provoca la o vizită. Challenge accepted. Până atunci, să vedem cine sunt ultimii înscriși pe lista de la care ne luăm la revedere.
Prima oprire: Manger Restaurant, pe strada Regele Ferdinand, la numărul 23.
Am ieșit din casă într-o după-amiază cu gândul de a lua masa acolo. Nu m-am uitat la ceas, ce-i drept, așa că m-am trezit în fața unei uși închise. Am tras de ea, am sunat chiar și la interfonul de lângă, care nu sunt sigură că le suna lor, într-un final mi-am amintit că văzusem pe pagina lor de Facebook că deschid la ora 18.00. Era 17.59. La 18.00 a venit cineva și mi-a deschis ușa. Evident, am fost singurul oaspete, dar asta și din cauză că era destul de devreme să mă aflu acolo, după fusul lor orar. A fost mai bine așa, pentru că sigur m-aș fi simțit înghesuită dacă se mai ocupa o masă.
Era o căldură sufocantă afară, așa că intenționam să stau înăuntru, dar terasa era luminoasă și verde și interiorul era întunecat și sobru, așa că m-am răzgândit rapid. Meniul mi-a prezentat șase opțiuni, eu una nu sunt mare fan al localurilor de genul, care îmi oferă un număr redus de variante, dar știu că “se poartă” în lumea restaurantelor și chiar este apreciat acest detaliu. Am ales o supă de pui, care mi-a plăcut extrem de mult, atât ca formă de prezentare, cât și ca gust și chiar dacă nu aș reveni acolo pentru atmosferă, design sau meniul “extrem de complex”, cu siguranță aș face-o din dorința de a încerca și alte preparate, pentru că tind să cred că au ascuns în bucătărie un om foarte talentat.
Next stop: Bianco Milano, în Piața Unirii, numărul 16.
Sunt șanse mari să fi auzit deja de ei, nu știu cum, nu știu de unde, dar eu m-am simțit ca și cum îi așteptam de mult timp atunci când am aflat că au deschis un ice cream shop în Cluj. Imediat ce au sosit, am pornit pe urmele lor, și uite așa am aflat că au un gelatier italian care face minuni cu aromele, ingrediente aduse din întreaga lume și un banc de gelato care păstrează textura acestui desert. Mai lipsea doar să pun mâna pe o înghețată.
Ieri, în timp ce mă topeam încet, dar sigur, în casă, mi-am zis că e momentul. Am dat o fugă până în Piața Unirii (da, special pentru asta) și m-am trezit pusă față în față cu problema: ce aleg? N-a fost ușor, mai ales că am aflat cu dezamăgire că nu au aroma mea preferată, cea de fructe de pădure. În zadar m-am tot uitat la cele 28 de opțiuni pe care le aveam în fața ochilor, papilele mele gusative simțeau doar tristețe. Am plecat cu o înghețată cu zmeură și iaurt și mi-a trecut supărarea de la prima înghițitură. E extraordinar de bună! Și atât. Mergeți, bucurați-vă de ea cât mai aveți o scuză.
Iar azi dimineață am dat fuga până la Habitat Coffee Room, care deja s-a deschis de vreo 2 luni și face furori serioase printre iubitorii de cafea. M-am pregătit corespunzător, însemnând că nu am mâncat, nu am băut, m-am dus gata să-mi beau cafeaua de dimineață, care să îmi dea energia magică pentru întreaga zi. Norocul meu însă că am dat peste o prietenă expertă în astfel de băuturi ”energizante” și nu a fost nevoie să mă sacrific eu pentru a vă povesti cum e.
Și-a comandat un cappucino, pe care l-a descris ca fiind ”Exact cât trebuie de spumos, aș zice chiar catifelat la atingere, și cu o notă intensă de ciocolată. Amară.” Eu nu cred că avea cappucino acela ciocolată, dar fiecare simte cafeaua cum poftește, nu? Așadar, verdictul pentru cafea a fost dat: beți cu încredere. Apropo, eu am comandat un smoothie. Delicios. Îi găsiți pe strada Horea, nr. 1.
Voi le-ați vizitat? Povestiți-ne în secțiunea de comentarii experiența voastră!