O expoziție atipică, în care înveți și explorezi universul muzicii jazz și a artei construirii intrumentelor muzicale analogice și digitale, un loc gândit de o echipă inspirată și pasionată, cu zece ediții de festival de jazz la activ, Music Gallery a devenit timp de o lună un spațiu al cunoașterii pentru cei care au avut curiozitatea să îl descopere. Atmosfera este atât de atent creată, cu tematici atât de bine alese, încât încă de la intrare ești cuprins de sentimentul că ai intrat într-un univers pe care de fapt îl cunoști, dar pe care nu l-ai conștientizat încă. Ce urmează este o experiență despre care vei vorbi mult timp de acum înainte.
Un proiect născut în timpul pandemiei, dar concretizat anul acesta, Music Gallery a fost de fapt un test atât pentru echipa festivalului Jazz in the Park, cât și pentru oraș, prin care s-a confirmat nevoia unei expoziții permanente dedicate muzicii jazz. Găsirea unui spațiu pentru funcționarea unei expoziții permanente este deja în discuții pentru echipa de organizare, ceea ce arată că proiectul a trecut testul publicului. Cât de sustenabil va fi în condițiile în care nu va mai dispune de granturi care să îl finanțeze, rămâne principala provocare în acest moment.
Până la permanentizarea proiectului, galeria mai poate fi vizitată, în formatul actual, la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca până duminică, 23 aprilie, conform programului de vizitare.
Expoziția și-a atins miza încă din prima săptămână, reușind să vină cu o alternativă la tentația de a ne petrece timpul oră de oră în fața ecranelor și pe rețelele de socializare. S-a dovedit a fi un proiect de tranziție foarte bun pentru public, deloc copleșitor sau solicitant, în schimb extrem de relaxant de a interacționa cu muzica jazz și cu oameni cu preocupări comune, oferind inclusiv experiențe educaționale și întâlniri cu artiști de muzică jazz.
Proiectul a fost scris în timpul pandemiei, iar implementarea lui într-un muzeu era cel mai sigur pariu la acea vreme, povestește Alin Vaida, dat fiind că muzeele erau printre puținele locuri care au funcționat neîntrerupt. Deși exista avantajul contextual, descurajările au început să apară în momentul în care de la depunerea proiectului pentru finanțare, la primirea răspunsului și semnarea contractului toate bugetele au crescut cu 20-25%.
„Unele materiale aproape și-au dublat prețurile, anumite echipamente au devenit mai puțin accesibile din cauze de criză globală, adăugând și instabilitatea legată de oamenii pe care te poți baza, toate au îngreunat foarte mult lucrurile. Am amânat proiectul pentru 2023, deși anul 2022 a fost un an foarte bun pentru noi și pentru festival. A fost un moment de revenire din toate punctele de vedere și am considerat că 2023 trebuie să înceapă la fel de optimist cu această expoziție”, explică Alin Vaida.
Echipa de organizare este foarte mulțumită de modul în care a reacționat publicul și urmează să tragă concluziile. Din prima săptămână, care s-a dovedit extrem de istovitoare, și-a dat seama că abordase un domeniu despre care nu avea niciun fel de informații, descoperind că dinamica unei astfel de expoziții desfășurate pe durata a patru săptămâni este total diferită față de dinamica unui festival.
„Nu am avut neapărat o presiune de a înregistra un anumit număr de vizitatori sau de bilete vândute. Dar am realizat că deși venim cu un set de skill-uri din organizarea de evenimente, nu toate se aplică în acest caz. Clar, trebuie să învățăm să comunicăm în mod diferit și să învățăm să facem proiectul sustenabil. Finanțarea pe care am avut-o a luat mult din presiunea aceasta, dar trebuie să gândim acum și pe termen lung”, precizează Alin Vaida.
„Îmi place orașul Iași pentru că are multe similitudini cu Clujul, ca mediu cultural, ca tip de oameni. Ne așteptăm să prindă la fel de bine. În Iași se întâmplă semnificativ mai puține evenimente decât în Timișoara, de exemplu, cel puțin anul acesta și cred că este o oportunitate mare pentru noi să ajungem și la publicul de acolo”, explică Alin.
O galerie cu atmosferă „de crâșmă”
În cazul Music Gallery, în forma în care este astăzi, totul pornește de la spațiul pe care îl ai la dispoziție, în condițiile în care Music Gallery nu este o expoziție de artă. Impactul cel mai mare constă în modul în care organizatorii reușesc să creeze un context, acest context fiind și punctul lor de plecare când s-au gândit la o galerie cu „atmosferă de crâșmă”, un spațiu unde să îți petreci timpul singur sau împreună cu familia, prietenii sau colegii.
„Am aplicat ideea pornind de la spațiu. Din punct de vedere logistic, pentru Cluj a fost foarte bună alegerea de a ne desfășura la Muzeul de Artă. A fost un spațiu care nu a pus presiune pe noi și unde experiența echipei și-a spus cuvântul. Eu cred foarte mult în libertatea echipei și în efortul colectiv. Nu e o misiunea ușoară să promovezi jazz-ul și ne-am creat un context în care să vorbim despre jazz și dintr-o perspectivă mai puțin știută. Jazz-ul are o percepție elitistă, dar e elitist din perspectiva muzicienilor extraordinari și a colecției muzicale impresionante. Realitatea este că mulți dintre noi cunoaștem multe aspecte din istoria jazz, dar ne lipsește de fapt conștientizarea”, a mai declarat Alin Vaida.
După aproape o lună de la deschidere, Music Gallery a demonstrat că există un foarte mare potențial în acest format și în proiectele muzicale interactive. Până la urmă, ideea poate fi aplicată pentru orice gen muzical. „A fost surprinzător pentru noi să vedem cât de bine a răspuns lumea la lecțiile introductive pe instrumente, de exemplu, ceea ce ne-a demonstrat că noi, de fapt, nu cunoaștem interesul real al publicului din acest oraș și potențialul lui”, mai spune Alin Vaida.
Împinși de curiozitate, dar și de dorința de a asculta muzică într-un context pe care nu îl mai regăsești în alt mediu, vizitatorii au avut profiluri dintre cele mai diferite.
„Multe persoane au venit pentru a asculta muzică la pickup-uri, luând fiecare disc de vinil din mediatecă la rând. Nu îi putem numi neapărat cunoscători, ci oameni care au considerat mult mai util să își petreacă timpul ascultând muzică în acest context creat de noi, decât în alt loc. Expoziția a fost gândită în principal pentru amatorii de muzică jazz, dar și pentru publicul neavizat. Dar cel mai mult ne-am dorit ca oamenii să asocieze Music Gallery cu Jazz in the Park pentru că festivalul are deja o comunitate formată și acea etichetă a calității obținută în timp. E ca o garanție că lucrurile sunt făcute așa cum publicul nostru s-a obișnuit. Cred că sunt mulți oameni care nu au fost la Jazz in the Park, dar au auzit de Jazz in the Park. După zece ani, cu recurența în comunicare pe care o avem, sigur a auzit lumea de noi. Dar ce ne dorim este să atragem și public nou”, precizează Alin.
Experiența echipei și-a spus cuvântul inclusiv pe plan curatorial, dar și în termeni de asumare a deciziilor privind selecția temelor și a împărțirii secțiunilor expoziției. Alin și echipa lui au înțeles că lucrurile pot fi îmbunătățite, însă pentru o primă expoziție se declară foarte mulțumiți de rezultate și de feedback-ul primit.
„Prin fiecare eveniment organizat ne creăm „reflexe” care ne pregătesc să găsim soluții la situații diferite. Dar după atâția ani de evenimente nu mai simt apăsarea. Lumea te ceartă, unii te înțeleg, unora nu le pasă. Ce știm este că trebuie mereu să încerci pentru a reuși. În acest caz se simte experiența de festival. Am fost impresionat de echipa mea și de modul în care s-au aranjat lucrurile. Rapiditatea cu care ne-am mișcat, modul în care s-au luat deciziile”.
Pentru echipa Jazz in the Park greul acum începe. Sfârșitul lunii iunie vine cu un festival-concurs de jazz cu artiști din întreaga lume, cu intrare liberă, în Parcul Central din Cluj-Napoca, iar în 1-3 septembrie festivalul Jazz in the Park revine în Parcul Etnografic, continuând tradiția începută în timpul pandemiei.