Embrace yourselves! Avem 8 localuri recent deschise în Cluj, iar noi le-am luat la rând pe toate, ca niște cetățeni model în căutare de nou în orașul lor. Și pentru că nu vrem să facem un articol lung cât o zi de post, am împărțit noile apariții în două, astăzi vorbim despre primele patru, iar săptămâna viitoare revenim cu restul. Ready, set, go!

Aventura începe cu cei de la Yep `n Yo, de la care de multă vreme așteptam o surpriză. Dacă numele vă sună cunoscut, dar nu știți de unde să-l luați, elucidăm noi misterul. Yep `n yo reprezintă noua față a celor de la Yep – it s funlicious, clătitele delicioase care ne-au încântat de atât de multe ori când treceam prin Parcul Central, Piața Cipariu sau ne întâlneam cu ei la diverse evenimente și festivaluri. Odată cu venirea primăverii, au simțit nevoia de o curățenie generală, o schimbare majoră, așa că au renunțat la look-ul cuminte, verde-albastru, și s-au prezentat îndrăzneți cu o înfățișare și o atitudine unicornicească. Au un design nou al truck-ului și de acum înainte în găsiți și în Piața Unirii, numărul 13, într-o locație micuță, dar plină de zâmbete și voie bună. Și clătite, bineînțeles.

Noi le-am trecut pragul încă dinainte de deschiderea oficială, suntem prieteni vechi. Personal, mi-a plăcut extrem de mult ce au făcut în materie de design, chiar dacă nu sunt mare fană a rozului, parcă lor li se potrivește perfect, locul e jucăuș și îți smulge un zâmbet aproape fără să-ți dai seama. Nu au renunțat la clătitele sărate, ba chiar au niște combinații care îți lasă gura apă, iar preferata mea de departe e Mediterranean Fresh pentru că îmi place extrem de mult orice combinație cu sos pesto. Nici celelalte nu pot spune că ar fi de amânat pe mai târziu, fiecare are un gust incredibil. Încă nu mi-am făcut curaj să mai încerc alte clătite dulci după deschidere, pentru că știu că nu m-aș mai opri niciodată, parcă-i venită din rai Nutella pe care o folosesc. Au și sucuri, băuturi pe bază de cafea, mi-e mai mare dragul să le trec pragul și îi recomand cu mare drag. (By the way, fata asta-s eu, înainte de momentul impactului.)

Următoarea oprire am făcut-o exact lângă, la numărul 14, unde s-a deschis un nou restaurant Marty. Îi zice Marty Eatery și probabil mulți dintre voi și-au dat ochii peste cap și au spus – ”Încă unul?” Eu așa am făcut, și nu sunt mândră să recunosc asta, pentru că încă de când i-am trecut pragul mi-am dat seama că nu e doar o altă locație Marty, ci probabil cea mai primitoare și mai caldă pe care o au în Cluj. Zic asta pentru că știți că de curând au deschis unul și în București, da? Meniul este același, felul în care suntem primiți nu diferă de alte restaurante Marty, mâncarea delicioasă. Atunci, ce s-a schimbat? Sincer, cred că abordarea pe care au avut-o în materie de design a dat o față complet nouă loculul. Am ales să stau înăuntru, și nu afară, pe terasă, la fel ca toată lumea care se bucura de soare, pentru că am fost cucerită pe loc de verdele plantelor, care se îmbină perfect cu lumina din local. Iar vederea spre Piața Unirii te încarcă cu energie.

Nu are sens să vă povestesc prea multe despre ce găsiți la ei, fiindcă deja suntem cu toții familiari cu meniul Marty. Pentru că tocmai revenisem din vacanța nebună de 1 mai, m-am desfătat cu un Long Life Smoothie, sperând să recuperez orele de somn pierdute sau nu știu exact ce așteptări aveam, și un cheesecake cu caramel. Îl aveam în minte pe cel de banane, dar nu îl au în meniul de aici. Am aruncat o privire mai atentă printre pagini să văd dacă lipsesc și alte preparate preferate, dar nu – calamarii în crustă erau acolo, burgerii nelipsiți, pastele și salatele și ele prezente. Mi-a plăcut la Marty Eatery și voi mai merge. E aproape de ClujHub, me likeeeey.

Imediat după desert, mi-am dat seama că era ora cinei (nu judecați logica cu care servesc mesele, por favor), așa că numai bine a picat următoarea locație: Ciao New York. Era deja a doua oară când porneam spre ei, și recunosc că aveam emoții, pentru că prima dată m-a întâmpinat un semn neprietenos care mă anunța că ”În zilele de luni este închis”. Îi găsiți pe Avram Iancu, la numărul 12, și vă garantez că ar fi mare păcat să nu le treceți pragul măcar o dată. Probabil aceasta a fost cea mai bună experiență pe care am avut-o într-un restaurant anul acesta, și nici nu știu de unde să încep relatarea ca să vă descriu cât de bine m-am simțit în acest local.

Încă de când am intrat, am avut senzația că sunt primită ca și cum aș fi ajuns în casa cuiva, persoana care ne-a servit ne-a tratat ca pe proprii oaspeții, atenția la detalii m-a bucurat enorm, iar cel din fața noastră a știut exact să nu depășească linia care face diferența dintre a te interesa de bunăstarea clientului și sufocarea acestuia. Întrebările lui erau de bun simț, grija lui era una autentică, dacă citește acest articol aș vrea să știe că mă voi întoarce acolo datorită lui în proporție de 70% și că mi-au plăcut foarte mult pastele, doar că așa mănânc eu, foarte puțin. Restul de 30% îl aloc bunului gust cu care a fost amenajat locul, dar și gustului incredibil al preparatelor. Am fost surprinsă de prețuri, de asemenea, pentru că în momentul în care am intrat am avut brusc senzația că voi pleca fără niciun ban în portofel, însă sumele sunt mai mult decât decente. Imaginați-vă că o porție de paste bolognese, piept de pui cu sparanghel și un pahar de prosecco și unul de Prigat au fost în jur de 90 lei, ceea ce mi se pare chiar wow, dat fiind tot ce am experimentat acolo. Meniul mi se pare potrivit pentru orice pretențios, oferindu-vă șansa și de a alege ceva clasic, dar și de a ieși din zona de confort. Iar selecția de vinuri, cu siguranță merită analizată, degustată, lăudată. Felicitări celor responsabili de acest loc, voi reveni cu drag.

Și chiar acum, înainte de a ajunge la ClujHub, am trecut pe la Marabou Coffee. Nu pentru că mor de somn, chiar dacă am dormit foarte puțin astă-noapte, ci de dragul testatului și împărtășitului de păreri despre localurile nou apărute în oraș. Mi-am luat un latte, l-am postat frumos la Story pe contul propriu de Instagram și deja am vreo câteva mesaje în care lumea mă întreabă cum e, care e verdictul. Vă zic și vouă ce le-am răspuns și lor – ”E prima cafea pe care o beau anul acesta și nu cred că pot emite o părere avizată.” Pot spune doar atât – chiar și fără să fiu mare cunoscătoare, simt diferența dintre o cafea de specialitate și celelalte, iar aceasta e clar una care merită încercată. Îi găsiți în stația Memorandumului, pe partea cu Piața Unirii. Momentan sunt niște lucrări în desfășurare acolo, s-ar putea să nu-i observați din prima, dar nu renunțați.

Locul e unul destul de mic, asemănător cu multe alte coffee shop-uri din Cluj, unde accentul este pus pe interacțiunea directă dintre client și barista, pe faptul că poți vedea cu ochii tăi cum este preparată cafeaua, pui întrebări, mai lămurești curiozități, și așa mai departe. Când am intrat se stătea la povești, se râdea și se bea cafea. Cel mai bine îi vizitați și voi, specialiști în cafea, și-mi spuneți cum a fost, ce ziceți?

Revenim cât de curând cu celelalte localuri noi, stați pe aproape. Până atunci… voi le-ați trecut pragul acestora pe care le-am enumerat mai sus? Să auzim păreri, că doar nu ne-am adunat în articolul acesta degeaba astăzi.