Nu-mi săriți în cap, dar iar am fost la DOT și vin cu vești noi și, zic eu – bune, de la fața locului. De data aceasta am abordat partea lichidă a problemei, și nu mă refer aici la sosul de la ouăle turcești, cu toate că aș putea vorbi și despre el destule. Nu, astăzi vă povestesc despre berile artizanale și cocktail-urile românești pe care le-am degustat la ei. Pentru că toast-ul e toast, berea-i bere și fiecare merită atenție în egală măsură. Norocu-mi a fost că am dat și peste Marian și mi-a mai spus una alta din spatele tejghelei.
Poate că ați observat că de la o vreme s-au adunat destul de multe sticle în frigiderele de la DOT, cert este că probabil nici nu bănuiați că numărul de sortimente de bere artizanală a ajuns la 53. La început erau doar 22, însă lucrurile au escaladat rapid, iar la momentul actual în spate, în depozit, încă au sortimente pe care nu le aduc în frigider, sub privirile curioșilor, pentru că nu mai au loc. Situația este într-atât de ”disperată” încât colegii l-au rugat pe Marian să promită că nu mai comandă beri. El zice că nu se poate abține, ”e ca o chestiune asemănătoare femeilor cu pantofii”. Deja se gândește cum poate integra în decorul DOT un frigider, un fel de vitrină deschisă de unde să te servești singur. Cu bere, desigur.
Berea nu are o rețetă exactă, cum e cazul unui cocktail. Vorbim despre o băutură de la care nu știi la ce să te aștepți, datorită fermentării, care e un proces natural. Și tocmai de aici atracția lor către această licoare. Majoritatea celor pe care le găsiți la DOT sunt din țară și locale, dar au și de import, din Budapesta – First și Horizont, dar și Londra. Nu putem uita de Val-Dieu Cuvée 800, o bere belgiană craft, un pale învechit în butoaie cu vin roșu, destul de puțin cunoscută, dar care merită testată. Tot demnă de atenție este și berea celor de la Player One Brewery, singura bere weiss locală craft, făcută de un gipsy brewer la Kutuma.
Marian ne-a mărturisit că îi place să caute foarte mult gipsy brewers, adică oameni care fac bere, dar nu au berării proprii și merg la alții. Ei au rețeta și ingredientele, pe care le procesează acolo, îmbuteliază și le vând ei. Acesta e și cazul lui Adi, de la BlackOut, care face niște beri foarte faine. Ultima bere creată, Glitch, o double IPA, a venit sub forma a câteva sute de sticle care s-au dat în doar 4 zile. Cu cei de la BlackOut sunt în discuții pentru a le crea berea casei. Stay tuned, e și Nelu implicat în poveste. Pentru berile de import au un partener din Sfântul Gheorghe cu care, și-au dat seama, după o vreme, se cunosc de multă vreme. Nu se gândesc momentan să se ocupe singuri de chestiunea importului pentru că necesită destul de mult timp. Poate la anul.
La ei toate berile sunt la același preț, de 16 RON, în ideea că nu costul trebuie să dicteze alegerea. Dacă nu știi ce să bei, te lași ghidat. Și e foarte fain că oamenii care nu obișnuiesc să bea bere artizanală dau indicații despre propriile preferințe băieților de la DOT și își găsesc una pentru ei. Credem că s-a ajuns în acel moment în care nu poți să spui că nu îți place berea, pentru că ai atât de multe sortimente încât e imposibil să nu-ți găsești una pe placul tău. Unele beri vin și la doză, variantă pentru care noi am opta oricând. Lumea din România asociază berea la doză cu una mai cheap, de calitate inferioară, însă nici vorbă de așa ceva. Cunoscătorii știu că este chiar mai bună decât cea la sticlă pentru că este eliminat efectul luminii asupra băuturii, care până la urmă e afectată de orice acționează asupra ei. De asta sunt și sticlele de bere maronii, verzui sau alte culori mai întunecate, pentru a minimiza această intervenție.
Tot în strânsă legătură cu factorii externi și importanța acestora, nu ne atrage varianta de draft. Este așa în principal din cauza faptului că la o singură instalație se montează mai multe tipuri de bere, ceea ce înseamnă că se servesc la aceeași temperatură. Nu mi se pare corect să servesc un IPA și un Stout la aceleași grade și suntem foarte atenți la acest aspect. Și berile când vin, le punem mai întâi în depozit, un loc destul de bine ventilat, după care la frigiderul din spate, pentru o răcire treptată. Trebuie să ai grijă pentru că se strică calitatea cu ușurință altfel. Berea e ca vinul și cafeaua, un organism viu, care foarte ușor răspunde la schimbările din jur. Berile pe care le avem le privim ca pe copiii noștri – nu ne putem alege preferatul, dar în anumite momente ne este unul mai drag ca altul, ne-a spus Marian.
Trecem la cocktail-uri, că la beri deja ne-am întins prea mult cu vorba. Faimoasa listă de cocktail-uri de la DOT conține 3 denumiri. Având în vedere că Marian și Ema, proprietarii localului, toată viața au jonglat cu cocktail-uri, la propriu, când au deschis DOT au dorit să se concentreze pe altceva, pe mâncare healthy, pe ceva care să-i scoată din zona de confort. Au început cu 6 cocktail-uri, după care s-au hotărât să rămâne exclusiv la cele cu ingrediente românești, inclusiv distilate.
Poate că l-ați văzut deja mișunând prin online, căci cocktailul “Ai de plm”, cu horincă, miere, chimen și cuișoare, este cel mai comandat și cel mai îndrăgit. Are un miros deosebit și un gust complet neașteptat având în vedere lista de ingrediente. Când a fost creat de Silviu și împărțit printre colegi ca să fie gustat, prima reacție a fost ”Ai de plm!” Și așa i-a rămas denumirea și eticheta. Eu am exclamat ”Vai, e super bun”, dar dacă aș fi fost băiat, o ziceam cum trebuia sigur.
Încă nu au nume pentru celelalte 3 băuturi, însă nici nu mai considerăm important acest aspect, ci credem, la fel ca și ei, că focusul ar trebui să fie mereu pe ingredientele principale. Acestea setează numele de fapt. Astfel, în listă mai regăsim unul cu fragi proaspeți și zmeurici, coniac și plante aromatice, un altul cu lichior de ienupăr, făcut exclusiv din ienupăr, un fel de gin tonic românesc, unde mai pun sevă de mesteacăn și are o aromă, dar și o culoare foarte interesantă. Iar defilarea se încheie cu un cocktail din caisată, borș (da, borș, în loc de lămâie) și plante aromatice. Toate vin în sticluțe de 150ml și sunt servite în pahare de vin, fără garnish, o opțiune foarte elegantă din punctul nostru de vedere.
Noi le-am gustat pe rând, unul câte unul, stați fără griji, și garantăm pentru fiecare în parte. Toate te duc cu gândul la băuturi tradiționale românești, mie mi-a plăcut foarte mult reinterpretarea ginului tonic. Probabil pentru că nu mi-am găsit încă ginul clasic care să mă dea pe spate. Bine că l-am găsit pe acesta. În funcție de cum se ma schimbă ”fructele și buruienile” în piață, vor apărea rețete noi la DOT, stați fără grijă. Curând vor avea și două tasting-uri: trei feluri de pălinci și trei de lichioruri românești – afinată, cireșată și lichior de prune, asta doar în meniul pentru turiști. Din când în când îi mai servesc pe aceștia cu câte un păhărel de horincă, să-i impresioneze cu alcoolul românesc. It works.
Eu am plecat foarte fericită de la DOT după ce am gustat câte puțin din toate. Recomand, ca de obicei, călduros, o vizită!