Chiar zilele trecute vă povesteam aici despre noul meniu de la Bistro Sorriso și cum ne pregătim nerăbdători să-l testăm în cadrul Cinei Gastronimice pe care o organizează. Ei bine, aceasta a avut loc aseară, noi am ajuns printre primii, iar restul poveștii… e un deliciu. Bistro-ul, primitor ca de obicei, și-a întâmpinat invitații începând cu ora 19.00. Treptat, locul s-a umplut de râsete, lume cu poftă de socializare, dar și de mâncare, povești și voie bună. Vinul deja își găsise locul în pahare, iar oamenii nu s-au străduit deloc să reziste tentației de a-l gusta.
Acum, vă zic mai întâi care e treaba cu vinul și ce am aflat despre el, iar apoi trecem la ce s-a preparat în bucătăria Sorriso și cu ce vă așteaptă de acum înainte. Băuturile degustate au străbătut cale lungă până la Cluj, căci vin tocmai de peste Prut, din Republica Moldova, de la Gitana Winery. Lilia Dulgher ne-a povestit că în urmă cu 18 ani, familia sa a achiziționat o fabrică de vinuri care se afla în acel moment într-o stare destul de precară, însă era dotată cu beciuri subterane cu temperaturi constante atât vara, cât și iarna, acesta fiind unul dintre elementele extrem de importante în producerea unui vin de calitate. Nu intru în detalii, însă voi puncta un aspect care mi s-a părut extrem de interesant. Fiind de la început o afacere de familie, Gitana Winery este rezultatul efortului fiecăruia în parte, iar vinurile poartă amprenta membrilor, vorbind despre personalitatea lor, dar și despre forța pe care o au împreună. Inclusiv denumirile băuturilor pleacă de la diverse legături cu aceștia. De exemplu, vinul ”Surori” a fost numit astfel pentru că Lilia a venit cu ideea creativă a băuturii, iar sora sa a pus-o în practică, ocupându-se de partea de vinificație.
Au fost servite 4 tipuri de vin, alese pentru a fi în armonie perfectă cu mâncarea pregătită. Așadar, seara a debutat chiar cu vinul ”Surori”, un vin rose sec, din rară neagră și saperavi, acesta fiind și preferatul meu dintre cele încercate pe parcursul serii. Probabil și datorită faptului că mereu am avut o înclinație spre gusturile și mirosurile citrice. Alături de vin au stat râzlețe tartine cu cremă de brânză, somon fumee, busuioc proaspăt și ulei de ierburi, iar combinația dintre băutură și mâncare mi s-a părut desăvârșită. Gustul intens de somon se pierdea ușor la întânirea cu vinul.
Au urmat pastele artizanale cu ou, umplute cu miel, cartofi și cimbru, principala noutate din noul meniu. Chiar dacă am strâmbat ușor din nas când am auzit tipul cărnii folosite, au fost într-atât de bine echilibrate ingredientele din farfurie, încât nici nu mi-a mai zburat gândul la miel sau la orice altceva. Am degustat rapid, iar apoi m-am bucurat de feteasca regală ”Autograf”, un vin alb, sec, de culoarea spicului de grâu, la care am fost mai cucerită de mirosul ce îmi amintea de verile la bunici.
Piept de rață sous vide cu piper roșu și perle de oțet balsamic, alături de souffle de cartofi a reprezentat felul principal al serii, o adevărată încântare pentru papilele gustative ale celor prezenți. Nu o zic doar eu, ci și interjecțiile și cuvintele de laudă ce-mi zburau pe lângă urechi din toate părțile. În pahare, un Saperavi de toată frumusețea, de culoare roșu închis, cu ușoare nuanțe purpurii. Eu am rămas la a-l admira vizual, însă domnii din jur erau de-a dreptul încântați de el și mulți l-au declarat favoritul serii.
Mult a fost, dar doar desertul a mai rămas. Cheese cake cu dovleac și caramel sărat, pe care din păcate nu-l veți găsi în meniul de toamnă, însă vă așteaptă o delicatesă cu prune despre care am auzit că e… incredibilă, cât de curând le fac o vizită să nu mai existe niciun dubiu. Am fost sceptică când am auzit de caramel sărat, recunosc, dar la fel de bine pot să vă spun și că m-am înșelat în privința lui. A fost delicios, iar ”Petit Sophie”, un vin alb, sec din struguri Chardonnay, fetească regală și Riesling, cu un post-gust mieros, doar făcea toată experiența dulce mai lungă și mai intensă.
Voi când mergeți să încercați noile surprize din meniul Sorriso?