Sâmbătă, 10 decembrie, am pornit înspre Teatrul Național pentru Noaptea Porților Deschise, eveniment ce a ajuns deja la cea de-a cincea ediție și se bucură de un succes tot mai mare. Anul acesta, aproximativ 3.000 de spectatori au participat la momentele din Sala Mare, Studioul Euphorion și foaierele teatrului. Intrarea a fost liberă, în limita locurilor diponibile.
În jurul orei 18.00, porțile au fost deschise. Eu, evident, nu am ajuns la timp. Așa că am ratat clipele ce aveau să marcheze inițierea mea în tainele tangoului argentinian. Ștefan Perșe și Roxana Iovănesc sunt doi dansatori ce reprezintă Compania de Tango Cluj și care au fost prezenți sâmbătă pentru a împărtăși publicului din entuziasmul lor, dar și pentru a-i învăța câteva…mișcări. Am reușit să mă strecor puțin în sală, pentru a vedea cum decurge cursul: perechile urmau instrucțiunile atente ale lui Ștefan, descurcându-se excelent la ceea ce eu cred că erau niște pași elementari. Măcar ei au plecat de acolo cu un pic de tango în picioare, spre deosebire de mine.
A urmat Cabina de Film, un film de lung-metraj cu și despre spectatorii Teatrului. Cum a fost realizat acest video? Simplu! Participanții la Ziua Porților Deschise au fost rugați să intre în cabina de film și să răspundă la întrebări precum: ”De ce veniți la teatru?”, ”Ce ați dori să schimbați în viața dumneavoastră?”, ”De ce mințiți?”, dar mai bine vă las să vizionați singuri ce a ieșit și nu vă mai zic nimic, nu?
La ora 21.00 a început sesiunea de întrebări și răspunsuri cu patru actori ai Teatrului Național Cluj-Napoca: Adriana Băilescu, Sânziana Tarța, Adrian Cucu și Miron Maxim. Chiar dacă publicul s-a arătat puțin timid la început, cred că glumele lui Adrian au destins atmosfera și s-a format un dialog interesant. Așa am aflat că Sânziana și-ar dori să joace într-un spectacol cu un personaj, maxim două, cu mult text și roluri cărnoase, Maxim vrea mai multe spectacole de coregrafie, iar discuția a scos la iveală un alt subiect interesant: despre libertatea actorului de alege în ce piese joacă. S-a povestit despre momente jenante în timpul actelor de teatru, despre viața înainte de actorie (ați crede că se decid peste noapte să se apuce de actorie, însă majoritatea știu asta de pe băncile liceului). Toți au recunoscut că le-ar plăcea să joace în filme, în primul rând pentru că…rămâne, în timp ce teatrul e ușor efemer, iar mai apoi datorită faptului că e ceva diferit și fascinant. Da, s-au discutat chestiuni captivante și diverse, într-un stil prietenos și deschis. Cei doi băieți s-au simțit atât de bine cu publicul, încât au recunoscut că ei au ieșit cu femei doar pentru mâncare. Good one, guys.
După o pauză de 10 minute, a început Muzica Filmelor, concert simfonic susținut de Orchestra Agile, având-o ca dirijor pe Dalma Kovács. Studenți ai Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, alături de tineri instrumentiști din colectivul muzical al Filarmonicii sau al operelor din orașul nostru au lăsat Sala Mare a Teatrului cu respirația tăiată în momentul în care au deschis spectacolul cu intro-ul de la binecunoscutul serial Game of Thrones. Au urmat melodii care nu au putut stârni decât admirația și aplauzele spectatorilor, dar cred că și frustrarea: toate ne sunau cunoscute, dar totuși nu știam de unde să le luăm! Am mai recunoscut-o doar pe cea din Pirații din Caraibe, dacă a mai fost cineva acolo care mă poate ajuta, aș aprecia sincer.
Au intrat apoi pe scenă Ada Milea, Anca Hanu, Cristian Rigman, Sânziana Tarța și Miron Maxim, pentru Concert`n 5-1. Poate o să credeți despre mine că sunt o ignorantă, dar nu mă așteptam la mare lucru de la acest moment. Dar cred că a fost mult peste ce voiam cu toții să vedem și să auzim. Cei cinci ne-au arătat ce înseamnă să fii un actor complet și au redat cântece din spectacolul UbuZdup!, din Sânziana și Pepelea, Cristian a interpretat o fată rea și urâtă din Piatra Neamț (exaaaact, ce?), o poveste de dragoste…ce să vă mai spun? A fost de tot râsul, o sală plină care s-a distrat pe cinste. S-a făcut un adevărat spectacol din imitarea unor purceluși, iar momentul s-a încheiat cu Miron Maxim cântând împreună cu sala: Poți să te cerți la infinit sau le poți arăta un cuțit. Cu mențiunea că nu arăți cuțitul și fetei de care te-ai îndrăgostit.
Pentru mine seara s-a încheiat aici, dar a urmat show-ul de stand-up comedy cu Dragoș Pop și, cu siguranță, distracția a continuat. În pauze m-am plimbat prin foaier, au fost prezente diverse expoziții (cu obiecte realizate de copii cu dizabilități, cu produse confecționate de elevii de la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca, bijuterii din hârtie realizate de Carmen Orășanu și multe altele), dar și ateliere de măști și de pictură pe globuri, unde am găsit o veselie și o stare de bine de neimaginat. Copiii lucrau cu zor, culorile erau peste tot. Zâmbetele, de asemenea.
Cam asta a fost, eu vă sfătuiesc din toată inima să mergeți când aveți ocazia. Și la evenimentele de genul, dar și la piese de teatru. Mai ales că s-au pus în vânzare abonamentele pe anul 2017 și sigur găsiți unul pe placul vostru: Junior (pentru elevi, 45 lei), Young (pentru studenți, 45 lei), Silver (80 lei), toate incluzând 6 bilete. Sau altele pe care le găsiți pe site.
Aplauzele mele și ale publicului pentru seara reușită! Big up!
Ați fost la Noaptea Porților Deschise? V-a plăcut?