5 zile, 5 întrebări, 5 povești. Continuăm seria #FollowMe, în care timp de o săptămână, contul nostru de Instagram este preluat de un Instagrammer… din Cluj. Le-am analizat preferințele și obiceiurile fotografice, am venit cu câteva întrebări, iar ei cu pozele și răspunsurile.
În urmă cu patru săptămâni anunțam, cât se poate de entuziasmați, că urmează să avem o lună plină de Instagram Takeovers realizate de patru dintre Instagrammerii clujeni pe care-i apreciem tare mult. Astăzi, în schimb, anunțăm că a zburat timpul pe lângă noi și, cumva, cele patru săptămâni s-au încheiat. Dar nu s-au încheiat oricum – ci, cu un nou set de imagini extraordinare și gânduri care vor rămâne pe timeline-ul contului nostru mult timp de acum încolo. Suntem convinși, de altfel, că atunci când spunem asta, nu vorbim doar în numele nostru, ci și în numele comunității #clujlife. Fiindcă se pare că al patrulea Instagrammer alături de care ne-am plimbat prin oraș în săptămâna 8 – 12 februarie, Vlad Irimie (@irimievlad) ne-a transpus, cu fiecare postare de-a sa, într-o lume proprie pe care a creat-o prin imagini și text, în fiecare zi petrecută pe contul nostru de Instagram.
Noi o să spunem doar atât: oficial, cea mai apreciată postare de pe contul nostru, cu un număr de 1.077 aprecieri, este postarea #4 a lui Vlad. Acum, takeoverul lui a ajuns la final. Nu ne mai încheiem ziua întrebându-ne „oare ce va mai pregăti Vlad pentru takeover pe mâine?”, dar ne vom întreba în continuare „oare ce va mai posta Vlad pe contul lui personal mâine?”. Până atunci, ca să te convingi și tu de frumusețea modului în care el a văzut Clujul pe parcursul săptămânii trecute, am realizat retrospectiva perioadei 8 – 12 februarie. A fost cu multă culoare și mai mult soare decât a fost (în ochii noștri) peste oraș, pe parcursul acestei săptămâni A fost cu oameni, perspective diferite și multă atenție la detalii. Și, cel mai important, a fost cu multă emoție. Iar toate acestea au arătat cam așa…
Care este zona cu apă din Cluj unde crezi că apusul se vede cel mai frumos în oraș?
Consider că apusul se vede cel mai bine în zona Lacului Chios din Cluj-Napoca. În fotografia pe care am realizat-o, îndrăgesc modul în care realitatea se dilată. La propriu și la figurat. Mi se pare interesant că nu vorbim aici despre o dilatare a realității cotidiene, sterpe, banale, ci despre felul naturii dea se dilata. Am fost captivat de frunzișul care se reflectă în oglinda apei. Verdele se oglindește într-un albastru închis, în timp ce crepusculul clujean pictează cromatica roșiatică. În altă ordine de idei, fotografia aceasta mă duce cu gândul la reflecțiile scriitorului argentinian Jorge Luis Borges. Acesta scria despre măreția zborului înaripatelor, reflectată în întunecimea adâncă a apei. Putem spune că avem de-a face cu o dedublare a realității spre care ne îndreptăm obiectivul pentru a o surprinde.
Cum s-a văzut traficul Clujului prin aparatul tău de fotografiat astăzi?
La întrebarea pe care mi-ați pus-o, v-aș fi răspuns ca de obicei. Un trafic îngreunat, obositor și neliniștit. Mă așteptam să găsesc totul în haos, totul în aglomerație, dar astăzi n-a fost să fie așa. Azi este liber, s-a simțit totul în slowmotion și am reușit să fotografiez mașinile. Acele machetuțe spre care îmi îndrept obiectivul aparatului, de această dată parcă dispar la un moment dat. Merg ele ce merg și apoi, ca prin minune, dispar în infinit. Acesta este un veritabil trafic infinit și la infinit. Aceeași dârâ roșiatică, acum îngroșată și foarte puternică, mângăie șoseaua cu ultimele raze. Pe alocuri, am impresia că șoseaua e de origine vulcanică.
Care este persoana care ți-a completat perfect cadrul pe care ai decis să-l surprinzi astăzi?
Soarele își abandonează bolta roșiatică topindu-și razele peste oameni și poleind oceanul dintr-o lume crepusculară, într-o reflecție palidă care intră în contrast cu marea cea verde din jurul doamnei din cadrul pe care am ales să-l fotografiez astăzi, profilându-se un peisaj inedit. Astra pământului, la fiecare plecare de pe cerul senin, simte o profundă emoție de reușită și fericire, îndeplinindu-și viață cotidiană, care se desfășoară într-un ritm alert.
Care este elementul care s-a reflectat, astăzi, într-un alt element și te-a făcut să-ți dorești să-l surprinzi într-un cadru?
Reflexia este un element care atrage privirea la o fotografie, chiar dacă, de cele mai multe ori, reflexiile din jurul nostru trec neobservate. Uităm să observăm lucrurile frumoase din jur, chiar dacă privirea aluneca preocupată şi obosită peste ele. Uneori, reflexiile pot să fie plictisitoare sau, cu siguranţă, neartistice. Dar pentru ca fotografiile să fie creative sau de bună calitate, ţine de fotograf să poată să vadă lucrurile altfel.
Care este zona din Cluj care, din punctul tău de vedere, transmite o senzație fără a fi absolut necesar să pui filtre pe aceasta la editare?
Sunt fascinat de modul în care am reușit să surprind cele două realități: cea din depărtare și cea din prim-plan. Gândindu-ne mai bine, avem de-a face cu un tablou tomnatic, deși nu suntem în acest anotimp. Jocul tomnatic de lumini ne este oferit de către amurg. Crepusculul este cel care aduce coloratură fotografiei noastre, fără ca eu să fiu nevoit să intervin cu vreun filtru care să-i potențeze aspectul. Mai mult decât atât, așa cum apusul lasă o dâră pe cer, așa și rățușca lasă o dâră în urma ei pe lac. Ce e și mai interesant este oglindirea fidelă a realității în imaginea și jocul apei. Nu degeaba se spune că apa are memorie proprie.
Nici nu trebuie s-o spunem noi, fiindcă atât statisticile, cât și comentariile primite de la diferiți membri ai comunității noastre la postările lui Vlad, pe parcursul acestei săptămâni, vorbesc de la sine. Iar din punctul de vedere al interacțiunii urmăritorilor noștri cu creațiile lui pe parcursul acestor zile, prin comentarii, le-am remarcat pe următoarele: „Amazing! Mai multe poze cu back story-uri, please. Ador.”/ „Fantastică!”/ „Wow!” În fapt, comentariile cel mai des întâlnite au fost cele de „Wow!” și putem să și înțelegem de ce. Și pe noi ne-a făcut, prin fiecare cadru atent surprins, atent editat și cel puțin la fel de atent descris la nivel textual, să exclamăm wow. Iar apoi, să așteptăm nerăbdători următoarea sa postare.
Acum o să lăsăm puțină vreme să treacă până să mai realizăm un nou takeover. Am avut parte de patru takeover-uri consecutive care ne-au depășit așteptările, care ne-au ridicat standardele și care au fost unele mai memorabile decât celelalte. O să fim, în continuare, cu ochii pe Instagrammerii noștri favoriți, lucrând la lista noastră cu persoane cărora să le lansăm, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, invitația de a ne prelua contul pentru o săptămână. O să fim, în continuare, cu ochii pe Instagrammerii alături de care ne-am petrecut ultima lună și prin ochii cărora am admirat și explorat Clujul. Iar în timpul în care așteptăm momentul și persoana potrivită cu care să continuăm seria #FollowMe, o să încercăm să punem în aplicare cea mai importantă lecție pe care am învățat-o atât de la @kovacs.carmen.emilia, @zagreanvio, @alexbartis și @irimievlad și anume: să continuăm să explorăm Clujul zi de zi în moduri cât mai diferite.